Despre beton:

Betonul este amestecul omogen de ciment, agregate, apa si aditivi.
Betonul proaspat este starea betonului din momentul amestecarii componentilor pana la inceputul prizei  cimentului din beton (in aceasta perioada betonul are deformare plastica si poate fi compactat prin diverse metode specifice).
Betonul intarit are structura de conglomerat cu proprietati de piatra artificiala.

Despre ciment:

Cimentul reprezinta cel mai important material de constructie folosit la fabricarea betonului. Cimentul este un liant hidraulic care, in amestec cu apa, formeaza o pasta ce face priza si se intareste. Dupa intarire, isi mentine rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa.

Despre agregate:

Agregatele sunt materiale granulare naturale (de balastiera sau concasaj) sau artificiale, apte pentru utilizare la prepararea betonului.
Agregatele apte pentru utilizarea la confectionarea betonului trebuie sa satisfaca o serie de conditii tehnice cu privire la :
*natura si rezistenta lor
*continutul de impuritati
*forma si dimensiunea maxima a granulelor
*compozitia granulometrica (repartitia procentuala a granulelor componente in functie de marimea lor)
*gelivitatea (comportarea la inghet/dezghet)

Despre aditivi:

Aditivii sunt produse in solutie sau pulbere, care trebuie sa fie compatibile cu cimentul, care se adauga in beton la preparare sau dupa preparare, in scopul imbunatatirii si/sau modificarii unor proprietati ale betonului in stare proaspata sau intarita.

Despre consistenta:

Consistenta se refera la stabilitatea formei betonului sau la usurinta cu care aceasta curge, reprezentând o masura a lucrabilitatii. Este foarte important ca amestecul sa aiba o consistenta care sa permita sa fie transportat, turnat si finisat cu usurinta, fara segregare. Consistenta poate fi determinata prin urmatoarele metode:
*metoda tasarii conului;
*metoda remodelarii VE-BE;
*metoda gradului de compactare;
*metoda raspandirii.
Cea mai folosita metoda este metoda tasarii betonului proaspat sub propria greutate cu ajutorul “conului de tasare”.

Rezistenta la foc:

Chiar daca este supus unor temperaturi ridicate, betonul nu degaja gaze toxice si/sau fum.
În comparatie cu lemnul, otelul sau alte materiale de constuctii, betonul constituie o excelenta bariera impotriva focului, fara a fi nevoie de o bariera de protectie speciala.
Cu sau fara armatura, betonul poate rezista la temperaturi de pâna la 300°C (temperatura critica).

Despre gelivitate:

Gelivitatea reprezinta capacitatea betonului de a rezista fara reduceri semnificative ale rezistentelor mecanice in cazul in care aceasta este supus la un anumit numar de cicluri inghet-dezghet.

Despre cofraje:

Cofrajul este “mulajul” in care se toarna betonul. Asigurati-va ca aceasta este montat in asa fel incât sa poata fi demontat cu usurinta.
Cofrajul trebuie sa fie:
*simplu de executat
*usor de manevrat
*reutilizabil
*stabil
*etans
*curat
*umed (daca este de lemn)
*uns (daca este de metal)

Cum turnam betonul?

Turnarea este de dorit sa se faca continuu, astfel incât fiecare strat nou de beton sa se gaseasca in contact cu stratul de beton turnat anterior si a carui prize inca nu a inceput.
Timpul maxim intre turnarile a doua straturi se stabileste in functie de :
*consistenta betonului;
*temperatura mediului inconjurator;
*durata de transport a betonului.

Betonarea stâlpilor si peretilor:

*inaltimea de la care se toarna betonul nu va depasi 3 m, operatia facându-se de la partea superioara a elementului, prin ferestre special amenajate. Betonarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci când turnarea se face prin ferestre laterale.
*turnarea peretilor se face in straturi orizontale de 30-50 cm inaltime, iar turnarea stâlpilor pe portiuni de cca. 1 m inaltime.
Betonarea grinzilor si placilor:
*turnarea va incepe dupa 1 – 2 ore de la terminarea turnarii stâlpilor sau peretilor pe care reazama, pentru a se asigura procesul de tasare a betonului proaspat introdus in acestia si, in acelasi timp, pentru a se asigura o buna legatura intre betonul nou si cel vechi.  
*grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp. Turnarea grinzilor se va face in straturi orizontale de 30-50 cm inaltime. La turnarea placilor se vor folosi repere dispuse la distanta de maximum 2 m pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute in proiect.
Betonarea elementelor masive:
*se considera a fi elemente masive  elementele la care nici una din dimensiuni nu este mai mica de 2.5 m.  Betonarea elementelor masive se va face fie pe un strat continuu, fie in trepte.

Consecintele unei turnari incorecte:

In cazul unei turnari incorecte apare segregarea, adica separarea componentilor betonului la punerea in opera.

Decofrarea betonului:

Elementele de constructii pot fi decofrate, in functie de tipul elementului, când betonul a atins o anumita rezistenta. Aceasta rezistenta depinde atât de cimentul utilizat, cât si de temperatura exterioara.
*pentru fetele laterale: Termenul minim orientativ de decofrare = 2 zile.
*pentru fetele inferioare ( cu mentinerea popilor de siguranta): Termenul minim de decofrare = 5 zile.
*pentru indepartarea popilor de siguranta: Termenul minim de decofrare = 10 zile.
Atentie! Decofrarea inainte de termenele  minime conduce la accidente!

Tratarea betonului

Metodele de tratare a betonului pe timp friguros:
*metoda conservarii caldurii consta in protectia elementele din beton cu materiale termoizolante, in scopul mentinerii caldurii de turnare si caldurii date de hidratarea cimentului, pana când betonul trece de rezistenta critica;
*metoda incalzirii cu abur sau aer cald;
*metoda pastrarii betonului in spatii incalzite.